Ce inseamna familia pentru tine?

Familia este un loc unde gasim sprijin, bunatate, iubire, magie, indrumare, bucurie sau tristate si dezamagire. O franghie care ne scoate din locurile ce mai intunecate si adancuri. Totodata, coroana ce incununeaza fiecare moment de fericire, facandu-l unic, special si sa dureze o vesnicie. Toti cautam familia in inimile noastre, mai devreme sau mai tarziu in viata. Toti incercam sa cream familia in jurul nostru si avem nevoie de cineva pe care sa contam, cu care sa ne impartasim gandurile si sentimentele si care sa ne aduca alinare.

A fi imigrant inseamna a depune sacrificiul de a-ti lasa familia in urma cateodata, oricat de dureros ar fi. Unii oameni sunt separati de partenerii sau copiii lor, numarand zilele pana sa se regaseasca din nou. De-a lungul calatoriei noastre prin Sectia de Terapie Intensiva Nonatala, am intalnit atat de multi parinti singuri, care nu aveau nici un sprijin, dar si parinti ce aveau o multime de oameni care sa le intampine bebelusul, chiar daca era un bebelus foarte micut. Vazandu-i pe acesti oameni, ne amintea cat de dor ne era de familiile noastre, nu doar pentru sprijinul ce ni-l puteau acorda, ci totodata pentru ca au pierdut momentul venirii unei vieti pe lume; un moment ce ne reaminteste de puterea si binecuvantarea lui Dumnezeu. Totusi, familia nu inseamna doar a fi impreuna si fericiti mereu, dar si a depasi situatii dificile. Mai mult de cat atat, atunci cand suntem despartiti realizam ce insemnam unul pentru altul si bucuram si mai mult, cand suntem impreuna.

Aurora si Victoria au fost hospitalizate peste 230 de zile, iar fiecare spital avea regulile sale cu privire la programul de vizite. Copiilor care aveau fratiori la Neonatologie, nu le era permis sa viziteze oricand, pentru a evita raspandirea virusurilor. La UCLH, la Sectia de Terapie Intensiva Neonatala, sectie de gradul 3, politica de iarna a fost adoptata pe 3 Octombrie 2017, iar de atunci, Maria nu mai putea sa isi vada surorile. La Whittington Hospital, sectie de gradul 2, politica de iarna a fost adoptata pe 12 Noiembrie, insa fetele au fost mutate aici pe 14 noiembrie. A fost o provocare de a incerca sa fim pretutindeni, si aproape am uitat sentimentul de a fi impreuna, deoarece unul dintre noi trebuia sa aiba grija de Maria, iar celalalt sa fie la spital. Erau zile cand Maria nu isi vedea tatal intrucat acesta se trezea dimineata devreme pentru a merge la munca, iar dupa munca, mergea la spital. Rareori aveam timp sa vorbim fata in fata.

In mijlocul iernii, eu am racit si nu puteam sa le vizitez pe Aurora si Victoria, asa ca sotul meu trebuia sa stea mai mult la spital. In schimb, eu petreceam mai mult timp cu Maria. Intr-o duminica, i-am spus ca o sa mergem sa il luam pe tatal ei de la spital si vom petrece restul zilei impreuna, iar ea a zis: ‘’Dar eu nu am tata. Tata sta doar la spital.’’. A fost sfasietor sa constat cata nevoie avea sa stam cu ea amandoi.

Cand doctorii ne-au intrebat despre Maria, le-am spus ce simtea, iar ei i-au dat voie Mariei sa isi viziteze surorile timp de o ora, cand nu erau prea multi bebelusi in sectie, iar ea nu arata niciun semn de raceala. Era 4 februarie 2018, intr-o dupa amiaza rece cand eu si Maria am ajuns la spital. Cand ajunsesem, ea m-a intrebat: '’Esti sigura ca pot intra?’’. Era atat de curioasa sa vada cat au crescut Aurora si Victoria, iar eu eram atat de emotionata. Timp de o ora puteam sa ne privim, sa vorbim si sa radem, fara a ne gandi ce fac Aurora si Victoria, fara a ne simti vinovati ca suntem intr-un loc, dar nu suntem in altul…Dupa o lunga perioada, ne simteam o familie completa din nou. De-a lungul acelei ore ne-am reincarcat bateriile, am umplut locuri goale din sufltele noastre si am adunat amintiri unde ne puteam intoarce ori de cate ori simteam nevoia de a fii impreuna din nou, pana avea sa vina primavara si Mariei ii era permis sa viziteze din nou.

Cateodata, cantitatea nu este atat de importanta cat este calitatea. Lucrurile marunte care sunt facute cu iubire, dedicatie si loialitate, sunt neasemuite si de neuitat.

Iar pentru ca fiecare fotografie spune o poveste, te rog sa gasesti atasate cateva dintre ale noastre din acea zi.

Multumesc ca ai citit!